Ritualuri româneşti

În România foarte multe lucruri care ţin de tradiţie şi de ritualuri populare sunt pe cale de dispariţie. Să luăm ca exemplu nunta. În momentul de faţă, spre deosebire de acum 100 de ani, foarte multă lume trăieşte la oraş. Chiar dacă majoritatea dintre noi avem neamuri la ţară sau chiar ne-am născut acolo, nu mai avem acel spirit care să ne determine să ne îmbrăcăm în costum popular sau să participăm la anumite manifestaţii care cu mulţi ani în urmă erau practicate de majoritatea populaţiei din România, spre exemplu udatul fetelor (obicei practicat în a doua zi de Paşte).

Acum 2 ani, după ce m-am căsătorit, am postat strigăturile de nuntă care mi le-au adus naşii şi pe care le-am utilizat în ziua nunţii. De atunci am constatat cu surprindere că acel articol este foarte căutat şi la fel cum am realizat înaintea momentului publicării lui, date despre ritualuri referitoare la modul de desfăşurare a zilei nunţii şi obiceiuri aferente acestui moment important în viaţa unui om sunt absente de pe net sau cu conţinut sărac.

Pentru a veni în ajutorul celor care nu ştiu ce trebuie să facă în ziua nunţii pentru a o umple de farmec şi a o face şi mai specială am să postez din acest moment în fiecare luni câte ceva despre ritualul nunţii: ce trebuie să faci, când, cine, ce se strigă, … De ce ? Pentru că nici cei bătrâni, care mai sunt în viaţă, nu mai ştiu ce şi cum.

Deci, pentru viitorii însurăţei, urmăriţi categoria: Nunta la români.