La toţi dacoromânii este datină ca părinţii mirelui, după ce au adus pre mireasă la sine acasă, să dea, ca şi mai înainte părinţii miresei, o masă, la care sunt poftiţi toţi nuntaşii, câţi au luat parte mai înainte de aceasta la nuntă. Această masă, care în unele părţi se dă duminică seara, adică în aceeaşi zi în care s-a serbat cununia, în altele însă a doua zi, adică luni seara, se numeşte pretutindene în Moldova, Ţara Românească şi la românii din gubernia Cherson, în Rusia masă mare, în Bucovina masă mare şi pripoi, iar în Transilvania masă mare şi târfărie sau terfarie.
Se numeşte masa aceasta masă mare de aceea, pentru că la dânsa iau parte, dacă nu tocmai toţi, apoi de bună samă cei mai mulţi dintre bărbaţii şi nevestele cari au fost în ziua trecută la nuntă. Ba mulţi şi dintre aceia cărora în ziua trecută nu le-a fost cu putinţă să meargă la mireasă.
La masa mare se poftesc oaspeţii, ca şi mai înainte, de cu ziua, şi anume în Bucovina de vătăjeii sau vorniceii mirelui, iar în unele părţi ale Moldovei şi Munteniei de însuşi mirele.
Când încep a se aduna oaspeţii, mirele şi mireasă, dimpreună cu o păreche de lăutari şi cu un vornicel, se duc după nunii cei mari, ca sa-i poftească şi să-i aducă la masă. Şi dacă masa se dă ziua, ei se duc cu luminile de cununie stinse, iar dacă se dă sara se duc cu ele aprinse. Lăutarii, atât când se duc cât şi când se întorc, cântă felurite marşuri şi cântece, iar vornicelul, precum şi ceialalţi feciori, cari aşijderea petrec pe miri, chiuie de răsună satul.
Ajungând la nunii cei mari acasă întră înuntru tot cântând şi chiuind. În casă mai trag câte-o ropotă, până ce se găsesc nunii, apoi se întorc cu toţii îndărăpt, asemenea tot cântând şi chiuind.
Sosind toţi cei ce au fost poftiţi la mire, pune socrul cel mare, tatăl mirelui, pre nun şi pre nuna cea mare în capul mesei, iar pe ceilalţi oaspeţi de-a dreapta şi de-a stânga lor, adică tocmai aşa cum au fost aşezaţi şi la mireasă. Şi cei mai bătrâni şi mai de frunte vin mai înainte, iară ceilalţi mai în urmă.
Cum s-a împănat masa cu oaspeţi, pun luminele de cununie aprinse într-o cofiţă dinaintea nunilor, şi acolo le lasă apoi toată noaptea. După aceasta, pun bucătăriţele dinaintea fiecărui oaspete câte un cozonac şi o bucată de pâne,iară la mijlocul mesei mai multe pahare şi şipuri cu vin sau rachiu, precum şi câte un rând sau două de talgere cu răcituri,
Şi acuma, după ce s-au aşezat toate cele trebuincioase pe masă, vine unul dintre bărbaţi şi punându-se faţă în faţă cu nunii cei mari ţine următoarea oraţie:
SFLM – Oraţie înainte de masa mare
Sfârşind oratorul de rostit oraţia aceasta, toţi oaspeţii, cari până acum au stat in picioare şi au ascultat cu cea mai mare luare-aminte, se aşază la locul lor şi încep a mânca din bucatele ce le sunt puse dinainte.
*după un text de Simion Florea Marian.
Related posts:
No Comments (including trackbacks)
Leave a Reply