Paştele cailor

Săptămâna aceasta a fost “Paştele cailor”. Da, există, nu e doar un reper în timp nedefinit folosit în glumă. Din câte ştiu “Paştele cailor” este în a 7-a săptămână după Paştele religios, joi. În această zi se lasă caii să pască până se satură.

Şi ca să fiu sigur că nu spun prostii iată m-am informat şi iată că nu am greşit foarte mult.

Paştele cailor este o sărbătoare care pică în aceeaşi zi cu Înălţarea Domnului sau ziua de Ispas, adică 40 de zile după Paşti (joia din săptămâna a şasea după Paşti). Mai este cunoscută drept “Joia iepelor”.

Expresia „la paştele cailor” a intrat în limbajul comun desemnând ceva foarte îndepărtat ca timp, sau niciodată. Această expresie se pare că nu e de regăsit în alte spaţii culturale decât cel românesc. Zona ei de provenienţă e Transilvania. O legendă spune că, atunci când Fecioara Maria îl năştea pe Isus, caii făceau mare gălăgie. Aceasta i-ar fi blestemat să fie animale mereu flamânde, cu excepţia unei singure zile pe an: Paştele cailor.

Sărbatoarea este prilej pentru organizarea de târguri şi pentru încheierea unor afaceri. De Paştele lor, caii nu sunt puşi la căruţă, iar în trecut, în unele zone, se faceau slujbe religioase pentru sănătatea animalelor.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pa%C5%9Ftele_cailor

Alte detalii despre această sărbătoare aparent ciudată şi uitată găsiţi şi aici .