Zâitoarele

La nuntă strigăturile sunt exprimate de către femei, cărora în Bihor li se spun zâitoare. Putem afirma totodată că în cea mai mare parte strigăturile reprezintă opera femeilor deoarece acestea posedă aptitudini deosebite de creativitate şi de interpretare. Aceste femei trebuie şi au o memorie excelentă în ce priveşte reţinerea strigăturilor funcţie de ceremonialul nunţii, talentul şi ştiinţa de a improviza versuri funcţie de împrejurările concrete ale evenimentului, de trăsăturile şi caracterul actanţilor şi ale participanţilor, de locul desfăşurării nunţii. Ele sunt bune interprete, ceea ce asigură performanţa în exprimare şi comunicarea. Cunosc psihologia colectivităţii, având un deosebit simţ al realităţii imediate ceea ce le potenţează creativitatea. Au puterea de a crea o atmosferă de voie bună, de veselie, fiind fermenţii petrecerii. Le caracterizează vivacitatea, ştiinţa de a potenţa strigăturile cu figuri de stil adecvate: comparaţii, epitete şi chiar hiperbolizări. Trebuie şi au simţul umorului, un anumit spirit sarcastic, ironic, de persiflare, o capacitate extraordinară de a face judecăţi de valoare fară a cădea în ridicol, de a-i face pe participanţi să trăiască cu intensitate momentele importante ale nunţii.

Ele au un rol important pe toată durata nunţii: din momentul plecării după mireasă până la finalizarea ospăţului mare, comentând lumea pe care o reprezintă, o lume cu valori morale bine statuate, de fapt o colectivitate stăpânită atât de magia şi rosturile ceremonialului nupţial, cât şi de realismul vieţii definit prin normele, prin virtuţile alese şi însuşirile morale perpetue de la o generaţie la alta, prin anumite trăsături pozitive ale omului care trebuie definite şi calificate ca atare în cadrul desfăşurării nunţii. Aşa se nasc, se izvodesc şi se exprimă prin relaţia creaţie-emitător-mesaj-receptor, de la performer la beneficiar, bogăţia, vitalitatea şi frumuseţea descântecelor de nuntă bihoreană.

Ele sunt conştiente de meseria lor, responsabile de tot ceea ce fac, manifestându-se în consecinţă şi neacceptând nici o îngerinţă în activitatea lor. De aceea când un bărbat încearcă să descânte este apostrofat prompt:

„Mai văzut-o şi dracu
/ Să descânte bărbatu.
/ Mai văzut-am noi ca tine
/ Prin Oradea printră ghini”

Zâitoarele – Petru Maliţa

* după un text din “Folclor literar din Bihor II Strigături de nuntă” de Petru Maliţa, Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2000